Cetatea Rupea (sau Cetatea Cohalmului; germană Die Repser Burg)
este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din Paleolitic și Neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324, din Evul Mediu târziu, când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicată: bazaltul.
Documente din secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice.
Cetatea Rupea, ridicată pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construită și extinsă în secolele al XIV-lea– al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc în loc cu turnuri poligonale, circulația fiind controlată de mai multe porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat. Incinta centrală este prevăzută cu un reduit[1] și cu o capelă.
Istorie
Cercetările arheologice au scos la iveală diverse obiecte din aceasta epocă, mărturie a așezărilor în regiune: unelte din piatră, fragmente ceramice, urne funerare etc. În vremea dacilor, pe aceste locuri a fost ridicată dava cunoscută sub numele de Rumidava sau Ramidava (după diversele izvoare istorice); Această primă cetate antică este evocată de astronomul, astrologul, cartograful Ptolemeu [Claudius Ptolemaeus] sub numele de Ramidava, considerând-o ca una dintre cele mai importante cetăți ale Daciei meridionale (sudice); cucerită de romani, cetatea Rumidava devine castrul roman Rupes („stâncă” sau „piatră”). Numele roman fiind cel mai probabil legat de faptul ca cetatea este construită pe un masiv de piatră. Numele roman a dat și numele localității de astăzi, formată în jurul dealului: Rupea.
Castrul roman Rupes făcea parte din centura de fortificații romane pentru apărarea zonei comerciale și a rutelor ce legau Valea Târnavelor, Valea Oltului, Râșnov și Hoghiz.
Mai târziu, pe vestigiile dacice se formează localitatea prefeudală: prin construirea cetății de sus, în secolul X-XIII, și cea medievală, ulterior, prin construirea cetății de mijloc și de jos, începând din secolul al XIV-lea. Între anii 1432–1437, cetatea a fost atacată și jefuită de către turcii otomani, pentru ca mai târziu, în anul 1643, să fie părăsită, după ce un incendiu devastator a transformat-o în ruine. La sfârșitul aceluiași secol, sașii revin în cetate, pentru a se refugia. De această dată, cetatea va fi predată armatelor habsburgice fără rezistență armată.
În 1716, zidurile cetății au folosit drept refugiu supraviețuitorilor epidemiei de ciumă, izbucnită în localitatea de lângă cetate. Cetatea a fost abandonată definitiv în anul 1790, în urma unei furtuni puternice care i-a distrus acoperișul. De atunci, cetatea este lăsată în paragină, deși localitatea Rupea a devenit în Perioada interbelică un puternic centru cultural săsesc.
În timpul regimului comunist, cetatea a rezistat la distrugerea ei completă de către autoritățile comuniste, care doreau reciclarea bazaltului pentru amenajarea localității Rupea. Ultima tentativă de restaurare a cetății datează din anul 1954. Ulterior acest important vestigiu din patrimoniul cultural și istoric al României a fost lăsat complet abandonului.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și Consiliul Local Rupea a semnat în anul 2009[2] un contract de finanțare, cu fonduri nerambursabile, a proiectului de reabilitare și extindere a infrastructurii turistice a orașului Rupea. Din acest proiect face parte și reabilitarea cetății abandonată de la Rupea. Din iunie 2013 Cetatea Rupea este restaurată în întregime.
Cetatea este clasată în lista monumentelor istorice din județul Brașov cu codul BV-II-a-A-11769.
Construcție și arhitectură
Caracteristici generale
Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm - „Bazaltele de la Rupea”. Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte:
Componentele cetății
Prima incintă a sistemului de fortificare este cetatea de sus, care datează din perioada prefeudală, secolul X-XIII. Cuprinde cele mai recente extinderi, printre care și Turnul Slaninii, specific comunităților săsești. Tot aici se găsește și fântâna adâncă de 59 de metri. Cetatea de sus are o suprafață de peste 1.500 mp. Sistemul de apărare al cetății are la bază zidurile acestei incinte, perfect îmbinate cu rocile naturale. Intrarea în cetatea de sus se făcea printr-un culoar foarte îngust, poarta de sub Turnul Pulberăriei, Turnul cu vârful îngroșat. Se pot observa în interiorul incintei urmele de încăperi, ce au servit drept locuințe pentru populația refugiată în cetate, pe timpul asediilor. Cele mai cunoscute încăperi din cetatea de sus sunt Camera judelui și Camera preotului. Acestea sunt însă foarte greu identificabile astăzi.
Cetatea de mijloc a fost construită în secolul al XV-lea și modificată, pentru a fi mărită, în secolul al XVII-lea. Aici se pot identifica Turnul cu gratii, Capela și un alt Turn Pentagonal, unic în Europa, poartă de intrare în cetatea de mijloc. În această perioadă, cetatea a fost mărită prin adăugarea unei curți interioare, în care în anul 1623 este săpată fântâna cetății, adâncă de 59 m și nesecată până în prezent. Tot în cetatea de mijloc se pot observa turnul și poarta principală de jos care datează din secolul al XVII-lea.
Cetatea de jos a fost construită începând cu secolul al XVIII-lea. Din această perioadă datează locuința paznicului cetății, din 1850, și magazia militară, construită la începutul secolului al XIX-lea.
În planurile cetății sunt menționate și Turnul Slăninii (specific cetăților săsești), Turnul Slujitorilor, magazia cu pulbere, Turnul Ungrei, Portița Cercetașilor cu Turnul Cercetașilor, Camera judelui regal, Camera judelui scaunal, Turnul Scribilor, o gură de tragere, Camera scaunală și Camera de sus.
Cetatea Rupea are forma unei spirale ascendente (cochilii de melc).
Programul de vizitare al Cetăţii Rupea:
Perioada 01 noiembrie – 31 martie: 9:00 – 17:00
Perioada 01 aprilie – 31 august: 9:00 – 20:00
Perioada 01 septembrie – 31 octombrie: 9:00 – 19:00
În urma săpăturilor efectuate pe raza orașului Rupea s-a atestat prezența omului pe aceste meleaguri încă de acum 2.000 de ani, în partea de jos a orașului descoperindu-se o piatră militară romană. Denumirea localității derivă din cuvântul latin “rupes” care înseamnă con de stâncă și se atribuie stâncii cuaternare pe care se înalță cetatea.
Ca reședință de târg, Rupea este amintită încă din 1433 și cunoscută ulterior ca un centru comercial dezvoltat. Anual se țineau aici 4 târguri mari. Târgurile din Rupea erau cele mai renumite din Transilvania epocii. Pe timpul lui Matei Corvin, Rupea era centrul a 12 bresle de meștesugari.
În vestul orașului, pe o stâncă abruptă de rocă din bazalt, este așezată Cetatea Rupea, care este una dintre cele mai vechi și mai puternice cetăți din Transilvania, aceasta fiind atestată documentar pentru prima dată în anul 1324, cu toate că a fost construită cu mult înainte de acea dată, dar nu există documente în acest sens.
În anul 1601, Mihai Viteazul trece pe aici, iar mai târziu, Ștefăniță Vodă.
În anul 1688 se instalează în cetate primii soldați austrieci, aceștia renovând cetatea.
Coloniștii sași, sosiți în a doua jumătate a secolului al XII-lea, și-au adus o contribuție determinantă la coagularea și dezvoltarea localității.
Principala ocupație a locuitorilor era agricultura și creșterea vitelor, Rupea fiind și un centru comercial și de meserii foarte important.
Până la Marea Unire din 1918 precum și în perioada interbelică, sașii constituiau o parte importantă a populației, fapt ce și-a lăsat amprenta asupra aspectului occidental al târgului (oraș din 1951). Atunci, Rupea a jucat un rol important în întreg ținutul. Aici s-a format primul consiliu național din județul Târnava Mare.
Din punct de vedere economic și cultural, este de remarcat că înainte de anul 1918, Rupea avea 4 bănci, dintre care cea mai importantă era Banca Cetatea, iar în 1920 a luat ființă prima școală gimnazială românească. Încă din secolul al XIX-lea este atestată la Rupea şi şcoala elementară superioară, o şcoală săsească ce avea nouă clase pentru băieţi şi opt clase pentru fete.
Dupa cel de-al doilea război mondial, deși situația geo-politică a României a determinat o stagnare a dezvoltării, atât la nivel național cât și local, Rupea a continuat să se dezvolte, construindu-se policlinica, casa de cultură, cinematograful, cartierele cu blocuri de locuințe, aductiunea apei și s-au dezvoltat întreprinderile industriale și mestesugărești.
Program-zilnic 07.00 -22.00 (ora României )
Locație de Plecare - Brașov
Descoperă frumusețile Transilvaniei într-o aventură de neuitat pe meleagurile României alegând un tur privat sau planificând propriul tur așa cum îți place.
Sună sau trimite mesaj pe whatsapp.
0040771238939
A website created in the WebWave website builder.