Obiective turistice

Pagina principala

Programul de vizitare pentru principalele muzee și obiective:
  • Luni: Închis (pentru majoritatea muzeelor).
  • Marți – Vineri: 09:00 - 17:30.
  • Sâmbătă – Duminică: 10:00 - 17:30.(Notă: În extrasezon sau iarnă, programul se poate scurta până la ora 15:30).  

Piata Cetății.
Actuala structură stradală a Cetății cu două străzi principale care se întâlnesc într-o piață centrală este specifică Renașterii și este o realizare târzie, probabil după marele incendiu de la 1676. În trecut Piața Cetății era locul de judecare a proceselor și piață comericală. În piață era ”Stâlpul infamiei”, o coloană de piatră cu inele de fier și o tribună pe care se țineau judecățile. Majoritatea execuțiilor se săvârsiau pe Dealul Crucii, în afara orașului.

În Cetate era sediul și atelierele celor 4 mari bresle ale orașului: Aurari, Croitori, Tâmplari și Lăcătușii. Pe stada Turnului se aflau magazinele lui Schenker, Philippi, Hendrich, Pilgram, Melzer și Cap de Bo. În Cetate existau cele 8 fântâni extrem de adânci (35-40m) și gropile de cereale (Kornkaule). În subsolurile Pieții Cetății se aflau cele peste 100 de gropi ale orasului, fiecare cu o capacitate de 100 de găleți de grâu. O singură persoană cunoștea locul exact al gropilor, asa numitul ”meșter al gropilor de cereale”, legat prin jurământ să pastreze secretul.

Biseria Ortodoxă din Cornești.
Este prima biserică de zid din zona Târnavelor. Trebuie amintit că începând din sec. XIV, români ortodoxi nu au avut dreptul de a construi biserici de piatră. Bisericuța din Cornești cu elemente de arhitectură gotică a fost ridicată între 1788 – 1808 pe locul unei biserici de lemn mai vechi.
Restaurantu Steaua. Strada 1 Decembrie nr. 12. Clădirea Hotelului Restaurant Steaua datează din sec. XVII – XIX, a fost deschis în 1912. Fațada restaurată în stilul specific sfârșitului de sec. XIX (stilul nou) conferă clădirii valoare de monument istoric.

Biserica Leprosilor.
Biserica fostului spital de leproși din cartierul Siechhoff este menționată prima oara în 1570. Judecând după proporții biserica trebuie să fie mult mai veche, având caracteristicile unei biserici de comunitate din secolul XV. Așa cum arată astăzi, este rezultatul reparațiilor efectuate în sec. XVII, dar în ciuda transformărilor și a păstrat dimensiunile inițiale reduse, fiind alcătuită dintr-o navă întărită cu contra fotruiri masive la exterior și o absidă poligonală spre răsărit. Bisericuța prezină un element unic în Transilvania, un amvon de piatră exterior aplicat pe fațada vestică din care preotul predica leproșior optiți de lege să intre în biserici.

Biserica din Deal.
Prin poziția dominantă și prin aspectul masiv, este cel mai important monument religios din zonă. Construcția acestei biserici începe la mijlocului secolului al XIV-lea (1345) și continuă cu intermitențe până la 1525. Biserica suprapune și înglobează cele două construcții mai vechi de pe platoul superior al dealului: o capelă romanică și un donjon patrulater databile la mijlocul secolului 13. Pusă sub patronajul Sf. Nicolae, a avut o primă fază de construcție între 1345 – 1400. În 1429 începe a doua fază care durează până în 1525. Biserica a fost pictată întegral în interior și parțial în exterior. În 1776 s-a deciz să se distrugă pictura veche cu condiția de a se realiza copii exacte pe pergament. Din păcate aceste copii sunt astăzi pierdute.

 

 

Biserica Mănăstirii Dominicane.
Menționată documentar într-o indulgență a papei Bonifaciu al VIII-lea în 1298, biserica este pusă sub protecția Sf. Marii. Forma actuală este rezultatul unor amplificări și modificări survenite între anii 1484 – 1677. Forma definitivă a căpătat-o după marele incendiu din 1676. Biserica aparține categoriei ”hală gotică”, cu trei nave egale și cu un chor dreptunghiular, cu absidă poligonală. Din 1556, după alungarea călugărilor dominicani și trecerea sașilor la lutheranism, a devenit biserica principală a Cetății și a rămas până astăzi. În interioru se păstrează un frumos altar baroc realizat în 1680 de doi artiști peregrini (care au realizat și orga din balconul vestic), o cristelniță de bronz turnată la 1440 și 35 de covoare orientale de mici dimensiuni.

13. Turnul Fierarilor.
Construit în 1631 de primarul M. Eisenburgher pentru a înlocui vechiul Turn al Bărbierilor, demolat în aceșasi an, este o construcție masivă de plan dreptunghiular adosat zidului de incintă. El este un turn de flancare, care protejează concomitent chorul Bisericii Mănăstirii în caz de asediu.

12. Turnul Dogarilor. Demolat în 1886 pentru a face loc actualului Palat Administrativ, acest turn pare să fi fost printre cele mai vechi. Informațiile păstrate despre el îngăduie o datare mai timpurie, el fiind, probabil, un vechi turn-locuință cu elemente stilistice romantice, databile în secolul XIII.

10. Turnul Cizmarilor.
Aflat în extremitatea de nord-vest a dealului Cetății, acest turn pare să fie construit mai târziu pe locul unuia mai vechi. Menționat în 1521, refăcut în 1650, modificat în manieră barocă în 1681, el a fost prevăzut cu bastion de artilerie pe latura de nord-ets.

11. Turnul Lăcătușilor
Din fotografiile care s-au păstrat reise ca acest turn era construit pe un plan romboidal și proteja vechea bisericuță franciscană. A fost demolat în 1894, cand s-a construit actuala Biserică Catolică.

9. Turnul Croitorilor.
Una din cele mai puternice bresle ale Sighișoarei a construit turnul care protejează cea de-a doua poartă de intrare în Cetate. Turnul este parcurs de două ganguri boldite prevăzute în trecutul cu grilaje de fier (herse) și porți de stejar ferecate. Inițial trebuie sa fi fost mult mai înalt dar, în timpul incendiului din 1676, depozitul de pulbere al orașului aflat la etajele superioare a facut explozie distrugând turnul.

7. Turnul Cojocarilor. De dimensiuni mult mai modeste, de plan pătrat, cu acoperiș piramidal de țiglă, datează foarte probabil din secolul XIV. Între Turnul Măcelarilor și Turnul Cojocarilor se află mica poartă numită ”Torle”.

 

 

8. Turnul Țesătorilor.
Demolat în 1858, materialul său a fost folosit la pavarea Cetății. Multă vreme acest turn a fost folosit ca închisoare militară.

6. Turnul Măcelarilor
Porțiunea de zid care coboară panta cuprinsă între Turnul Frângherilor și Turnul Măcelarilor, s-a păstrat intactă pe toată înălțimea sa în așa fel încât pot fi ”citite” fazele de construcție. Zidul a avut inițial 4-5m și a fost prevăzut cu creneluri pentru tragere cu arcul. În secolul XVI aceste creneluri au fost astupate și zidul a fost înălțat cu încă 3-4 metri și prevăzut cu guri de tragere înguste pentru arme de foc. În secolul XVII, pe unele porțiuni, zidul a mai fost înălțat cu 1 metru și s-a construit o nouă galerie de tragere. Turnul Măcelarilor datează probabil din secolul al XV-lea și a fost construit pe un plan octogonal și ulterior supraînălțat pe un plan hexagonal. Tot atunci s-a construit și micul bastion de artilerie aflat în fața sa.

5. Turnul Frângherilor
În colțul de nord-vest al platoului de sus se află unul din cele mai vechi turnuri, care a facut parte, probabil, din vechea fortificație de refugiu, construită în secolul al XIII-lea. În epoca modernă a fost transformată în locuința paznicului cimitirului.

4. Turnul Aurarilor
După ce urcă panta abruptă spre clădirea Liceului, zidul de incintă ajunge pe platoul superior al Dealului Școlii unde în colțul de sud-vest, se aflau odinioară Turnul Aurarilor și Bastionul Castaldo (1551). Turnul trebuie să fi fost unul din cele mai puternice, pe măsura breslei. Se spune că partea lui superioară fusese, în vechime, ornamentată cu foiță de aur. Împreună cu Bastionul Castaldo, acest turn controla locul cel mai vulnerabil al Cetății. În 1706, curuții au aruncat în aer bastionul și o parte din ziduri. În 1809 turnul a fost lovit de trăznet și a ars. În 1863 a fost parțial demolat și transformat în sală de gimnastică, iar din 1935 a devenit capelă mortuară.

3. Turnul cositorarilor
Situat la mică distanță de Turnul Tăbăcarilor, spre sud, acest turn are arhitectura cea mai expresivă. Înalt de 25m, are baza pătrată, partea mediană pentagonală, partea superioară octogonală, iar acoperișul hexagonal. Este prevăzut cu interesante guri de tragere pentru arhebuze. În fața lui se află un frumos bastion de artilerie, construit în jurul anului 1583. Între Turnul Tăbăcarilor și s-a reconstruit, în 1960, o interesantă galerie de tragere pentru pușcași, singura de acest fel din Cetate. Pe tencuiala Turnului Cositorarilor se mai pot vedea și astăzi urmele proiectilelor din trecutele asedii.

2. Turnul Tăbăcarilor
Următorul turn de pe latura de sud-est a Cetății este micul turn al tăbăcarilor, o prismă de plan pătrat de dimensiuni reduse, prevăzută cu mici găiri de tragere și cu un acoperiș într-o singură apă. Forma sa simplă îl recomandă ca unul din cele mai vechi turnuri, păstrate probabil din primul sistem de fortificații al orașului. Acestui turn i s-a alipit în 1631 Turnul Bărbierilor, mutat din zona în care se află acum Turnul Fierarilor. Ulterior, acest turn a fost demolat.

Ceasul si Figurinele.
Prima mențiune documentară a ceasului din turn este din anul 1648, când meșterul ceasornicar J. Kirchel din Konigsberg repară și modernizează vechiul ceas de atunci. Figurinele vechi cu simboluri aduse și meșterul Kirchel, au ars in 1676, dar același meșter a refăcut totul. Actualul mecanism a fost cumpărat din Elveția în 196 și modernizat cu motor electric în 1964 de meșterii Konrad, tatăl și fiul. Printr-o inovașie a lor ceasul reușește să mai functioneze încă trei ore după întreruperea curentului electric. În exterior ceasul este dotat cu două cadrane uriașe (2,4m diametru) pe fiecare fațadă a turnului și figurinele instalate în nise.

Înspre Cetate există Zeișa Păci cu ramură de maslini, dublată de toboșarul care bate sferturile și orele în toba de bronz, Zeița Dreptăți cu balanță, Zeița Justiției cu spadă și cei doi îngerași, care reprezintă Ziua și Noaptea. În trecut dreptatea și justiția își mișcau capetele din minut în minut. Înspre Orașul de Jos există Călăul, care purta în trecut o secure și cel de-al doilea toboșar, iar in mijloc instalația rotativă cu zilele săptămâni, păpuși din lemn pictat, reprezentând divinități din panteonul greco-roman și german, purtând pe cap simboluri din alchimia medievală. Instalația se miscă la orele 24, aducând la mica fereastră dinspre Orașul de Jos, figurina specifică zilei care începe. Turnul cu Ceas a fost în muzeu din anul 1898.

Așa cum se păstrează astăzi, arhitectura Sighișoarei este dominată de Renaștere si Baroc, fiind expresia unui efort constructiv survenit relativ târziu, în sec. XVI – XVIII, în special după marele incendiu de la 1676. Din vechea arhitectură gotică rurală au rămas numai cele două biserici importante ale Cetăți: Biserica din Deal și Biserica Mănăstirii.
În ciuda construcților din sec. XIX-lea, care au modificat parțial arhitectura medievală, Cetatea Sighișoara continuă să rămână ”cel mai frumos și cel mai bine păstrat ansamblu de arhitectură medievală din centrul si sud estul europei”.

Începând cu secolul al XIV-lea, pe măsura dezvoltării economice și a creșterii numărului de locuitori, s-a trecut la amenajarea unui sistem defensiv. Au existat mai multe faze în evoluția acestui sistem. În afara cetații de refugiu construită în secolul XIII, pe vârful Dealului Școlii s-a realizat o primă incintă care proteja așezarea de pe platoul inferior al Dealului Cetății, acolo unde se află astăzi cele mai vechi monumente și principalele instituți ale orașului. Sistemul defensiv, care s-a exitins ulterior cuprinzând tot Dealul Cetății, era compus dintr-un zid lung de 930m, 14 turnui de apărare și 5 bastioane de artilerie. Din el se mai păstrează până astazi 9 turnuri, 2 bastioane și o parte din zidul de incintă.

1. Turnul cu Ceas.
Este turnul care protejează poarta principală a Cetății, fiind în același timp unul din marile monumente ale Transilvaniei, simbol al orașului Sighișoara și expresie a orgoliului constructiv al sighișorenilor, care se numeau pe ei însiși ”cei aspri”, ”cei duri”. În forma actuală se prezintă ca o prismă dreptunghiulară cu ziduri masive (2,35m grosime la baza) cu 4 niveluri si un balcon, având un acoperis în stil baroc. În total, împreună cu acoperișul Turnul cu Ceas măsoară 64m înălțime. Acoperisul turnului este opera celor doi meșteri peregrini Veit Gruber din Tirol și Filip Bonge din Salzburg, care împreună cu dulgerul Valentin l-au refăcut în anul 1677, după marele incendiu. Ultima restaurare generală a turnului a avut loc în 1894 când s-au așezat țigle multicolore smălțuite, s-au pus noi documente în marele glob aurit din vârf, s-au pictat inscripția și cele două embleme și s-au demolat mai multe construcții adiacente aflate în spațiul dintre turn și Biserica Mănăstiri.

Buton

Buton

Sună-ne la +40 771238939
Trimite-ne un email

Program-zilnic 07.00 -22.00 (ora României )

Locație de Plecare - Brașov

Contacteaza-ne pe WhatsApp

Descoperă frumusețile Transilvaniei într-o aventură de neuitat pe meleagurile României alegând un tur privat sau planificând propriul tur așa cum îți place.

Sună sau trimite mesaj pe whatsapp.

0040771238939

A website created in the WebWave website builder.