Aşezământul monahal de la Şinca Veche – bastion de apărare a Ortodoxiei: atestări documentare

Contextul istoric descris mai sus arată cât de importantă a fost organizarea unei rezistenţe ortodoxe la poalele Carpaţilor. Țăranii evlavioși ai acestor sate, care au păstrat vii legăturile spirituale cu Ortodoxia românească de peste munți, au întemeiat mănăstiri pe toată linia Oltului în jurul satelor din Ţara Făgăraşului, apărând astfel cu îndârjire legea strămoşească, întărind unitatea sufletească peste graniţele vremelnice, dând poporului învăţătura îngăduită de împrejurările vitrege şi de duşmanii mulţi, copiind şi ducând cărţile bisericeşti şi poporale din ţinuturile libere în cele robite, contribuind esenţial la formarea limbii literare şi la unitatea culturală a tuturor Românilor. 

Poziţia geografică privilegiată a satului Şinca, aflat la confluenţa drumurilor spre Ţara Românească, a determinat şi organizarea vieţii politice şi religioase în această localitate. Monahi, preoţi şi ierarhi de la sud de Carpaţi au poposit pentru a întări credinţa ortodoxă în acest sat de sub munte, care până în a doua jumătate a secolului al XV-lea s-a aflat sub stăpânirea domnilor munteni. Situaţia în acest sat se schimbă radical după anul 1462 când el ajunge sub autoritate administrativă ungurească devenind cu timpul sat grăniceresc, ceea ce va determina o reorganizare totală a configuraţiei sociale şi religioase a acestei aşezări. Astfel, în contextul unei hotărâte rezistenţe religioase împotriva uniaţiei impuse de autorităţile austro-ungare şi al unui ferm refuz de înrolare în regimentele de graniță, o parte din populaţie a părăsit acest sat şi a întemeiat altă aşezare la câţiva kilometri distanță spre munte, așezare pe care a numit-o Şinca Nouă.

Fenomenul strămutării nu s-a petrecut imediat după semnarea unirii religioase cu Roma din 1701 şi nici atribuirea vechii biserici din Șinca „uniților” nu i-a determinat pe toţi sătenii să treacă în Ţara Românească sau să se mute în noul sat. Cea mai mare parte a locuitorilor (ortodocși) a rămas în vatra veche, trăindu-şi viaţa spirituală în lăcaşurile vechi sau ridicând altele noi. În acest context trebuie să fie înţeleasă şi existenţa, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a cinci așezări monastice în jurul acestui sat cu scopul vădit de a întări pe creştinii ortodocşi în credinţă. 

În cele ce urmează vor fi prezentate principalele atestări documentare privind mănăstirile din zona satului Şinca Veche pentru a indica faptul că locuitorii acestei zone din Transilvania au ştiut în momentele cele mai grele să alerge la susţinerea duhovnicească, dar şi culturală şi materială pe care monahii le-au oferit întotdeauna poporului român.

La Şinca Veche, pe dealul Pleşu puteţi vizita o ctitorie nouă pe un loc străbun. Locul este sfinţit şi binecuvântat de Dumnezeu, datorită ostenelii şi rugăciunii săpate în piatră de către călugării care s-au nevoit în mănăstirea rupestră, în timpul prigoanei religioase din Ardeal, din secolul al XVIII-lea.Împlinind rugăciunea cuvioşilor, de a reda locul acesta slujirii lui Dumnezeu, Mănăstirea a fost înfiinţată în anul 2006, la iniţiativa Fundaţiei Ortodox - Culturale „Maica Sfântă - Bucuria Neaşteptată“ iar odată cu donarea casei monahale şi a terenului aferent, în anul 2014, tot acest efort duhovnicesc dar şi material a putut fi apoi valorificat de către obştea aceste mănăstiri.Paraclisul „Sfântul Ierarh Nectarie” poartă acest hram deoarece adăposteşte o părticică din moaştele Sfântului Nectarie, alături de un mic fragment din lemnul Sfintei Cruci şi alte sfinte moaşte. În fiecare an, pe 9 noiembrie creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Nectarie Taumaturgul, sfânt cunoscut în rândul pelerinilor ca şi grabnic ajutător în suferinţe şi boli grele. Paraclisul „Sfântul Ierarh Nectarie” a fost sfinţit în 16 decembrie 2006 de către ÎPS Dr. Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, dimpreună cu un sobor de preoţi şi mulţi pelerini credincioşi.Din rânduiala lui Dumnezeu, din anul 2009, mănăstirea este formată dintr-o obşte monahală de maici, care sub oblăduirea ÎPS Dr. Laurenţiu Streza menţine vie această vatră sihăstrească de la poalele Carpaţilor.Vizitând aşezământul monahal de la Şinca Veche, liniştea şi pacea acestui loc vor lumina şi vor împăca sufletele celor care se roagă aici cu credinţă.

Program-zilnic 07.00 -22.00 (ora României )

Locație de Plecare - Brașov

Descoperă frumusețile Transilvaniei într-o aventură de neuitat pe meleagurile României alegând un tur privat sau planificând propriul tur așa cum îți place.

Sună sau trimite mesaj pe whatsapp.

0040771238939

A website created in the WebWave website builder.